_prEss-pLAy

Dacia literara


Dacia literara a aparut la Iasi intre ianuarie si iunie 1848 sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu. Asa cum arata si denumirea revistei, Kogalniceanu se adreseaza tuturor scriitorilor din proviincile romane si tocmai de aceea ia aceasta denumire de Dacia. In mod special, revista este dedicata literaturii si istoriei. In primul ei numar din ianuarie 1848, Kogalniceanu a publicat celebra „Introductie” care va deveni programul romantismului romanesc.
Kogalniceanu traseaza nu doar programul revistei, ci si programul viitoarei orientari a literaturii romane, astfel, in acest articol-program, Kogalniceanu sustine urmatoarele idei: combaterea imitatiei si a traducerilor mediocre; crearea unei literaturi nationale inspirata din istoria poporului nostru, din frumusetile pamantului romanesc, din obiceiurile populare; realizarea unei limbi romane unitare si ale unei literaturi nationale.
Kogalniceanu isi propune sa continue activitatea unor carturari romani din perioada anterioara: Ion Heliade Radulescu, Gheorghe Asachi si Gheorghe Baritiu. Dacia literara isi propune sa faca abstractie de locul de unde provine autorul, sa fie o „foaie romaneasca” publicand „productii romanesti”, „fie din orice parte a Daciei numai sa fie bune”.
Revista isi fixeaza drept tel literatura fara a parasi, insa, telurile politice nationale. Criticul de la Dacia literara sustine ideea ca originalitatea nationala este insusirea cea mai de pret a unei literaturi condamnand in felul acesta imitatiile si traducerile mediocre care au devenit „o manie primejdioasa deoarece, omoara in noi duhul national”.
Kogalniceanu recomanda inspiratia din realitatea autohtona. „Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile sunt destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la altii”. Kogalniceanu insista si asupra legitimitatii spiritului critic: „vom critica cartea, nu persoana”. Dupa ce aduce un omagiu inaintasilor celor care creasera primele publicatii „Curierul”, „Curierul de ambe sexe”, „Curierul romanesc”, „Albina”, Kogalniceanu defineste telurile si programul Daciei literare.
Astfel, evocarea unor personalitati sau momente ale istoriei nationale, antiteza intre trecutul glorios si prezentul decazut, valorificarea traditiei folclorice, a miturilor si a specificului local, descrierile de natura sau constiinta schimbarilor pe care le aduce timpul, sunt specifice romantismului si constituie surse de inspiratie pentru scriitorii pasoptisti, cum ar fi Vasile Alecsandri (Dan,capitan de plai; Dumbrava rosie; Pasteluri), Grigore Alexandrescu (Umbra lui Mircea.La Cozia); Alecu Russo (Cantarea Romaniei); Dimitrie Bolintineanu (Muma lui Stefan cel Mare; Florile Bosforului), Vasile Carlova (Pastorul intristat).
Kogalniceanu i-a ajutat si pe tinerii scriitori publicand cronicele moldovenesti chiar in primul numar al Daciei literare. Totodata el a sprijinit tiparirea celebrelor volume de poezii populare ale romanilor. Drept marturie pentru importanta acestor tiparituri sta faptul ca scriitorul Costache Negruzzi a scris celebra nuvela Alexandru Lapusneanul inspirandu-se din cronicile moldovenesti.


Nuvela „Alexandru Lapusneanul” publicata in primul numar al revistei constituie o aplicare a principiilor enuntate de Kogalniceanu in „Introductie”. Nuvela a fost inspirata din izvoare istorice, sursa principala fiind cronica lui Grigore Ureche. Cea dintai calitate a nuvelei consta in faptul ca autorul, pornind de la surse istorice sarace, a creat o actiune densa, cu un ritm alert, in care intamplarile sunt memorabile, iar personajele sunt puternic individualizate.